Summitul Sănătății Interdisciplinar

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Ana Focșa – medic ginecolog :SOP, infertilitate și haos hormonal

SOP, infertilitate și haos hormonal
Tot mai multe femei tinere se confruntă cu cicluri menstruale neregulate, dificultăți în a rămâne
însărcinate și simptome care par „imposibil de gestionat”: acnee,hirsutism , fluctuații de
greutate, oboseală.
În spatele acestor semne, se ascunde adesea o cauză comună: rezistența la insulină și
sindromul ovarelor polichistice (SOP).

În acest episod din „Dialoguri despre Sănătate”, Dr. Danici Marina și Dr. Ana Focșa – Medic Obstetrician-Ginecologdiscută despre:

0:41 Rezistența la insulină și sindromul ovarelor polichistice (SOP).
1:08 Criteriile pentru stabilirea diagnosticului de Sdr. Ovare Polichistice
2:58 De ce este insulina atât de importantă pentru ovare și fertilitate?
4:33 De ce obezitatea influențează fertilitatea?
6:36 Cum afectează stresul ovulația?
10:06 Planificarea sarcinii la o femeie cu Sdr Ovarelor Polichistice (SOP)?
13:19 FERTILIZAREA IN VITRO ȘI STILUL DE VIAȚĂ
16:37 Suplimentele: care sunt necesare?
22:52 Ciclu Menstrual

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Ana Focșa – medic ginecolog :SOP, infertilitate și haos hormonal SOP, infertilitate și haos hormonalTot mai multe femei tinere se confruntă cu cicluri menstruale neregulate, dificultăți în a rămâneînsărcinate și simptome c...

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Irina Batîr medic dermatolog- Pielea oglinda sănătății interioare

Episodul complet aici: https://youtu.be/vxi-UJBkMMk

2:36 Ce modificări dermatologice ar trebui să ne pună pe gânduri și să ne indice posibilitatea existenței rezistenței la insulină?
4:24 Cum explicăm legătura dintre insulină, greutate și piele?
5:49 Legătura acneei și rezistență la insulină?
9:00 Insulina crescută accelerează îmbătrânirea pielii.
10:30 Regimuri, fără lactoză, fără gluten, detoxuri- rolul lor în acnee?
15:32 Rutina de îngrijire, tratamentul acneei?
17:30 Suplimentele pentru acnee și împotriva căderii părului?
24:23 Gluten- când excludem în dermatologie?
26:02 Cu ce mesaj doriți să plece cei care privesc acest episod?

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Irina Batîr medic dermatolog- Pielea oglinda sănătății interioare Se spune adesea că pielea este oglinda sănătății interioare.În practica mea de nutriție observ tot mai multe persoane care vin pentru slăbire sau echilibruho...

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Adela Țurcanu – medic gastroenterolog-hepatolog

Episodul complet aici: https://youtu.be/YKxKcGOU0yg

0:15 Ce este ficat gras și de ce a devenit atât de frecventă astăzi?
6:21 Legătura intre ficatului gras si rezistentă la insulină?
10:06 Fructoza din alimente procesate unde este în cantitate mai mare siropul de fructoză-glucoză, de porumb-Cât de nocive sunt pentru ficat dacă sunt utilizate în cantități mari?
18:26 Ce rol joacă microbiomul intestinal în apariția și evoluția ficatului gras? Și de ce flora
intestinală la fel este important pentru sdr metabolic?
25:48 Cu ce mesaj doriți să plece cei care privesc acest episod?

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Adela Țurcanu – medic gastroenterolog-hepatolog : Ficat gras În practica noastră observăm tot mai frecvent o problemă importantă. Mulți nu simt nimic — nudureri, nu simptome clare — dar în spate se dezvoltă o inflamați...

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Ana Virtosu -Medic Endocrinolog : „Insulina –Rezistență la insulină„

Episodul complet aici: https://youtu.be/i6lUORM5gAU

În acest episod din „Dialoguri despre Sănătate”, Dr. Danici Marina și Dr. Ana Virtosu (medic endocrinolog & nutriționist) discută despre:
0:46 Ce este insulina și cm funcționează
2:58 Care sunt cauzele cele mai frecvente ale rezistenței la
insulină?
8:14 Există semne timpurii pe care le putem observa chiar și fără analize?
10:14 Testul HOMA- este util ?
13:48 CÂND DEVINE PERICULOASĂ:Dacă nu este tratată, la ce poate duce rezistența la insulină?
15:27 Keto, low-fat. Cum influențează aceste abordări fondul hormonal și echilibrul metabolic?
18:04 Fasting- pro & contra?
22:00 Care este tratamentul de bază la pacienții cu rezistență la insulină/obezitate?
24:36 Trendul GLP-1 (Ozempic, Mounjaro) – mituri și realitate?
27:36 REVERSIBILITATE ȘI SOLUȚII

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Ana Vîrtosu - Medic Endocrinolog „Insulina | Rezistență la insulină„

📍Un episod esențial pentru toți, inclusiv pentru specialiști

Dialoguri despre sănătate cu Dr. Ana Virtosu -Endocrinolog „Insulina –Rezistență la insulină„ Insulina este hormonul care ne ține în viață.Dar atunci când nivelul ei rămâne ridicat prea mult timp, apar oboseala, foamea continuă, creșterea în greutate,...

Din punct de vedere medical, pregătirea organismului feminin înainte de sarcină are ca scop optimizarea fertilității și reducerea riscurilor obstetricale.

Primul pas este evaluarea axei hipotalamo–hipofizo–ovariene, responsabilă de reglarea ciclului menstrual și ovulației. Dereglările acestei axe pot duce la anovulație, cicluri neregulate sau implantare embrionară deficitară. De exemplu, dezechilibrele hormonale precum hiperandrogenismul sau disfuncțiile tiroidiene pot reduce șansele de concepție dacă nu sunt corectate anterior.

Un alt element esențial este statusul nutrițional preconcepțional. Deficitul de acid folic este asociat cu un risc crescut de defecte de tub neural, care apar în primele 28 de zile de sarcină. Deficiența de fier poate duce la anemie feriprivă, afectând oxigenarea țesuturilor materne și placentare. Acizii grași omega-3 (DHA) sunt implicați în dezvoltarea neurologică fetală și în funcția placentară.

De asemenea, trebuie evaluată sensibilitatea la insulină și metabolismul glucidic. Insulinorezistența, frecvent întâlnită chiar și la femei normoponderale, poate influența negativ ovulația și crește riscul de complicații în sarcină.

Pregătirea organismului înainte de sarcină presupune identificarea și corectarea acestor factori cu luni înainte de concepție, nu după confirmarea sarcinii.

Echilibrul în sănătate se bazează pe disciplină fiziologică, nu pe restricții extreme sau soluții rapide.

Din perspectivă medicală, organismul funcționează optim atunci când primește nutrienți constanți, hidratare adecvată și un ritm zilnic previzibil.
Un mic dejun echilibrat, care include proteine, fibre și grăsimi sănătoase, contribuie la stabilitatea glicemiei și la controlul apetitului pe parcursul zilei.

Exemple de disciplină sănătoasă:
• consumul regulat de proteine la prima masă
• hidratarea încă din prima parte a zilei
• mese structurate, fără pauze foarte lungi
• planificarea alimentației, nu decizii impulsive

Aceste comportamente susțin echilibrul hormonal, metabolismul și nivelul de energie.
Sănătatea nu este rezultatul unui efort intens de scurtă durată, ci al consecvenței zilnice.

🥚 Câtă proteină avem nevoie zilnic?

Proteina este esențială pentru:
• sațietate
• energie
• menținerea masei musculare
• un metabolism sănătos

👉 În medie, un adult are nevoie de aproximativ
0,8–1 g de proteină / kg corp / zi
(mai mult dacă facem sport sau suntem foarte activi).

📌 Exemplu simplu:
• o persoană de 60 kg → ~50–60 g proteină/zi
• o persoană de 70 kg → ~55–70 g proteină/zi

👉 De unde o luăm?
• ouă
• carne, pește
• lactate
• leguminoase (linte, năut, fasole)

🔑 Important:
nu e nevoie să mâncăm toată proteina la o singură masă.
Cel mai bine este să o distribuim pe parcursul zilei.

Nu perfecțiunea contează, ci echilibrul zilnic 🤍
Puțin câte puțin, constant

🌿 Despre cm ne simțim în corpul nostru

Sănătatea nu înseamnă un număr pe cântar
și nici un corp „perfect”.

Înseamnă să te trezești cu energie,
să mănânci fără vinovăție,
să te miști cu plăcere
și să te simți bine în propriul corp.

Când corpul este hrănit corect și respectat,
el răspunde: cu mai multă claritate, echilibru și liniște.

Nu trebuie să ne comparăm,
ci să ne ascultăm.
Nu să ne pedepsim, ci să avem grijă 🤍

Adevărata schimbare începe
în momentul în care alegem sănătatea, nu presiunea.

Corpul tău este casa ta.
Ai grijă de el 🌿

🥚 Câtă proteină avem nevoie zilnic?

Proteina este esențială pentru:
• sațietate
• energie
• menținerea masei musculare
• un metabolism sănătos

👉 În medie, un adult are nevoie de aproximativ
0,8–1 g de proteină / kg corp / zi
(mai mult dacă facem sport sau suntem foarte activi).

📌 Exemplu simplu:
• o persoană de 60 kg → ~50–60 g proteină/zi
• o persoană de 70 kg → ~55–70 g proteină/zi

👉 De unde o luăm?
• ouă
• carne, pește
• lactate
• leguminoase (linte, năut, fasole)

🔑 Important:
nu e nevoie să mâncăm toată proteina la o singură masă.
Cel mai bine este să o distribuim pe parcursul zilei.

Nu perfecțiunea contează, ci echilibrul zilnic 🤍
Puțin câte puțin, constant.